Căsătoriile gay recunoscute în România. Un pas spre democrație

Conform unui studiu Eurostat din 2010, ce arată că peste 92% din cetățenii români se declară creștini practicanți, România se clasează în topul celor mai conservatoare țări din Europa. Homosexualitatea în România, până în anul 2000, era considerată o infracțiune de ordin penal, ceea ce făcea imposibilă o relație între două persoane de același sex. Totuși, după decriminalizarea homosexualității, România a început să normativizeze această minoritate sexuală, considerată până de curând o tulburare de ordin psihic în ciuda statuării de către Organizația Mondială a Sănătății ca normalitate medicală.

Totuși, în ciuda acestor studii, pe scena publică a apărut Coaliția pentru Familie ce militează pentru restrângerea drepturilor LGBTQ în România, având un demers de schimbare a definiției familiei din Constituția României ce la momentul actual se află în dezbatere în Parlamentul României.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene favorabilă familiei Clai & Adrian Hamilton

Familia unisex formată din cetățeanul român, Adrian Coman și cetățeanul american, Clai Hamilton, susținuți de fostul deputat, Remus Cernea și asociații ce militează pentru drepturile omului, au sprijinit recunoașterea căsătoriei încheiate de cei doi la Bruxelles în 2010, astfel încât refuzul autorităților române de a acorda acest drept a făcut ca în 2016, Curtea Constituțională a României să ceară Curții de Justiție a Uniunii Europene o interpretare în contextul actualei Constituții a Directivei Europene privind libertatea de ședere 2004/38/CE și a noțiunii de „soț”.

Răspunsul acestora nu a întârziat să apară astfel încât pe 5 iunie 2018, în Decizia CJEU nr. 80/18 din cazul cu numărul C-673/16 aceștia au spus că noțiunea de soț desemnează și cuplurile homosexuale și că dreptul de ședere este un drept aplicabil și cuplurilor de același sex.

Curtea Constituțională a României admite decizia CJUE

Pe 18 iulie 2018, Cutea Constituțională a României după un lung șir de tegiversare a unui răspuns pe această temă a admis decizia Curții Europene într-un moment crucial în România când anumite organizații conservatoare militează pentru reincriminarea homosexualității, fapt inadmisibil într-o societate democratică.

După ce Bulgaria a statuat și ea printr-o decizie a Curții Constituționale că familiile homosexuale trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca cele heterosexuale, România reușește să recunoască o decizie ce aduce națiunea pe un făgaș promițător, cel al democratizării și europenizării.

Societatea reacționează

Răspunsul societății civile nu s-a lăsat mult așteptat. Grupurile conservatoare, printre care Asociația PRO VITA, Patriarhia, Coaliția pentru Familie și multe altele revin cu avertizări cum că România este sub influențe demonice și că decizia Curții Constituționale promovează nefirescul și păcatul, acestea fiind reacții fundamentate exclusiv religios.

Totuși, Cristi Dănileț, fost membru al Consiliului Suprem de Magistratură și unul din cei mai populari judecători din România, ne spune că acest lucru reprezintă un pas important în România având în vedere că cuplurile unisex se pot căsători înafară și mai apoi să revină la noi în țară până când un proiect de lege ce vizează legiferarea uniunii homosexuale va fi realizat. Retorica și bucuria fostului membru CSM e împărtășită și de presa internațională, asociații internaționale și desigur și de asociațiile din România. Printre acestea se pot număra: Asociația Accept România, Asociația Mozaq, Platforma Gay Rights Bacău.

Platforma Gay Rights Bacău salută decizia CCR

Recent lansată, aproximativ acum un an, Platforma Gay Rights Bacău s-a remarcat prin felul non-conformist de a reprezenta această minoritate sexuală. Fiind un serviciu afiliat al Asociației Mișcarea Neopăgânilor din România, aceasta a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu privire la declarațiile și acțiunile Coaliției pentru Familie, cât și demarat două campanii de o importanță majoră pentru România și persoanele LGBTQ. Campania Națională „Familia la referendum! Drepturile omului, unde?” și dezvoltarea unui proiect național de educație sexuală sub denumirea de Campania Națională de Informare și Educare „TO BE DIFFERENT IS O.K.” , reprezintă una din puținele demersuri inițiate de asociații de profil în România ce o să aibă un impact major asupra viziunii românilor.

Aceștia au salutat recenta decizie a Curții Constituționale declarând că:

De 18 ani, România se chinuie să acorde niște drepturi de bun simț și normale într-o țară democrată. Recenta decizie a Curții Europene și a Curții Constituționale a pus la zid și declarat noul demersul celor de la Coaliția pentru Familie. Într-o țară cu adevărat democrată, drepturile omului nu se supun la vot sau la vreo decizie de ordin judecătoresc. Ele sunt înnăscute și inalienabile. Totuși aici nu putem spune că e vorba de România, o țară aflată în topul celor mai corupte țări, ce dețin încă o mentalitate din comunismul de care am scăpat în decembrie 1989. Decizia Curții Constituționale ne dă speranța și voința necesară ca noi să luptăm în continuare pentru interesele aproapelui nostru. Binecuvântat să fie!” – a declarat Ioan Lavricvicepreședinte pe PR și Comunicare al Asociației Mișcarea Neopăgânilor din România.

La momentul actual, în Parlament se află în dezbatere o propunere a parteneriatului civil ce ar rezolva problemele de natură juridică a peste 9000 de cetățeni ce trăiesc în uniuni consensuale și a peste 10000 de familii homosexuale. Liderii celor două Camere din Parlamentul României au transmis asigurări cu privire la aprobarea acestui proiect al parteneriatului civil.

România, deși se află la coada diferitelor cercetări europene cu privire la autorizarea uniunilor homosexuale, începe încetul cu încetul să evolueze și să își respecte cetățenii, indiferent de rasă, condiții materiale, statut social, orientare religioasă, orientare sexuală etc.